Discutiile despre brandingul unei tari, oricare ar fi ea, pot degenera adesea in laude mai mult sau mai putin motivate. In construirea unui brand exista tendinta de a exagera aspectele pozitive identificate in “personalitatea” tarii si populatiei.

Cum putem promova o imagine pozitiva a Romaniei?

Pe-un picior de plai, pe-o gura de Rai / Cu femei frumoase si mancaruri gustoase / Tuica de prune si dansuri nebune

Cu toate acestea, riscurile construirii unui brand care prezinta tarisoara ca pe un mic coltisor de Eden sunt destul de clare:
1. A mai fost facut de toate tarile de pe Glob, in toate ghidurile turistice care au aparut vreodata, din mezoliticul tarziu si pana azi. Ceea ce inseamna ca originalitatea va fi nula.
2. Nu e o imagine care reflecta realitatea. Adica e o minciuna.

Iar atunci cand brandul tau nu e sustinut de realitate si se rezuma la cateva cuvinte frumoase, aranjate sa gadile urechea si imaginatia, ciclul lui de viata e scurt. Si de cele mai multe ori lucreaza impotriva ta. Pentru ca echivaleaza cu minciuna, drastic sanctionata, mai ales in momentul in care individului / turistului i se promite ceva ce nu este respectat. Iar cum aspectele negative circula de infinite ori mai repede decat cele bune, poti fi sigur ca vei fi “demascat”.

Asadar o idee esentiala, care trebuie sa fie mereu prezenta undeva in fundalul mintii noastre, atunci cand ne gandim la brandingul frumoasei tarisoare este aceasta: brandul unei tari trebuie sa respecte realitatea ei, nu sa vanda o imagine pe cat de idilica, pe atat de inexistenta.

Solutia ar fi sa impachetezi realitatea in cele mai atractive aspecte ale ei. Este important ca mesajul transmis sa comunice exact cine suntem si nu cine am vrea sa fim.
Asadar, cum facem cu “tarisoara” noastra? Cu “Romanica” noastra?

Uite-o, frumusica de ea!

Onuk

Vlad Ciubutariu cu o poza care ne-a placut si care m-a dus personal cu gandul la vremea petrecuta la tara, la traditiile frumoase pe care poate ar trebui sa le promovam.

Poza Badea Ghio a fost aleasa de noi ca fiind cea mai sugestiva si va fi postata pe blog, intrand in cursa pentru premiul de la sfarsit!

Asteptam cu nerabdare pozele voastre!

Ioana

Sunt Sfintele Sarbatori de Paste. Vreme de 3 zile suntem invadati pe toate canalele media cu reportaje in care ne este reamintit spiritul sarbatorilor, cu diverse obiceiuri din toate zonele tarii.Vedem la televizor cum se vopsesc ouale in Moldova, cum se coc cozonacii in Ardeal, ne este prezintata traditia pura si adevarata a sarbatorii, de mult uitata la oras. Am stat zilele acestea si m-am gandit la ultimele sarbatori de Craciun si Pasti pe care le-am sarbatorit si am realizat ca am fost poate prea ocupata sau prea obosita sa le mai simt asa cum rezonau in mintea mea acum cativa ani si asa cum merita. Inainte erau emotiile pregatirilor, asteptam cu nerabdare sa simt mirosul bradului, al cozonacului sau al carnii de miel. Acum totul s-a redus la o rutina, la un prilej de odihna sau de marketing.

Toti ne imbulzim in supermarket, umplem cosul cu totul gata facut, mergem la 12 noaptea sa luam lumina si duminica mancam, la noi acasa, in familie sau la un gratar. Tot ce era frumos in copilaria noastra: incondeiatul oualelor cu creioane colorate, impodobitul bradului, mersul cu colinda sau ajutatul bunicii in bucatarie cand tot ceea ce faceai era sa tii de un lighean in care se framanta cozonacul si din a carui coca mai furai putin…unde s-au dus momentele acestea?

Nu erau ele reprezentative pentru noi- ca oameni, ca popor? De ce ne amintim de 2 ori pe an de trecut, traditie, folclor? Ne e rusine sau suntem oare atat de ocupati incat am cazut prada crudului consumerism in care totul este de vanzare si unde ai nevoie doar de bani sa cumperi frumusetea sarbatorilor ?

Ioana

Am vazut mai multe commenturi si am primit mailuri in legatura cu data finala la care se pot trimite aplicatiile.

Aceasta este 22 iunie, ora 24:00

Va tinem la curent. Dupa ce o sa lansam site-ul o sa puteti descarca si formularul de aplicare. Pana atunci documentati-va pentru a ne incanta cu un eseu de nota 10!

Un 1 mai in Vama sau acasa sau oriunde, dar care sa va ramana intiparit in minte sau in suflet…

Ioana

Saptamana trecuta am participat la un eveniment organizat de IAA Romania la Hotel Marriot,o masa rotunda pe tema Brandingului de tara, impreuna cu 3 colegi din echipa de organizare a SDV-ului. Ne-am dus acolo curiosi si intrigati de o noua conferinta pe aceasta tema, sperand in acelasi timp sa nu ne plictisim la aceleasi discursuri ale acelorasi personaje care cred ca stiu atat de multe in legatura cu acest subiect incat nu fac nimic. Poate ca am fi reusit sa ne plictisim daca nu ar fi fost invitatul principal al evenimentului si anume fostul general adjunct al ONU: Shashi Tharoor . Un personaj carismatic, obisnuit cu practicul si nu cu teoria, domnul Tharoor a reusit sa aiba un discurs structurat, sa raspunda la obiect intrebarilor si la sfarsit sa prezinte concluziile. A fost o aparitie inedita in peisajul cu care eram obisnuiti, si de la care am invatat ceva. 

Astfel, concluziile trase de Shashi Tharoor ( va sugerez sa va documentati putin in legatura cu trecutul sau, un hint: a lucrat la brandul Indiei www.shashitharoor.com) sunt:

• Have a good idea of what you want your country to mean to the world.
• Make sure your idea is anchored in reality.
• Accept the fact that external environment might interfere with what you are communicating.
• Recognize the structural factors that can affect your brand.
• Understand that despite the fact a brand is made by authorized entities, unauthorized voices might interfere.
• Creating a country brand is an expensive exercise! Don’t try to make it cheap!!.

Scopul acestei mese rotunde a fost de a face cunoscuta intentia IAA de a lua fraiele in mana si a initia o coalitie la care toti cei care se pricep sau doresc sa se implice activ in crearea brandului Romaniei pot adera. Toti invitatii au fost de acord ca avem fundamentul pe care sa construim, specialisti exista, initiative au existat si totusi ceva a blocat mereu crearea acestui brand. Acel ceva se pare ca este puterea politica care se interpune si de care ar trebui sa ne ferim atunci cand vorbim de crearea unui brand. Fondurile necesare trebuie sa provina de la mediul de afaceri, nu de la Guvern.

Intr-un tarziu,dupa o serie de discutii mai mult sau mai putin aprinse,dupa ce s-au raspuns la intrebari, s-au facut poze, joi seara s-au pus bazele unei coalitii, formata din specialisti ai industriei, de pionieri in acest domeniu, de tineri ca noi care vad mai departe de maine si care au idei . Documentul de pozitie al Coalitiei Brandingului de Tara  va fi publicat  pe site-ul IAA (www.iaa.ro) dupa Pasti.

Asteptam sa il vedem si sa vedem si rezultatele cat mai curand.

Va invit sa cititi mai multe despre acest domeniu si sa va exprimati parerea in legatura cu aceasta initiativa. De ce IAA? De ce acum?

Ioana

O urare simpla, dar sincera din partea organizatorilor Scolii de vara Romania secolului XXI editia 2008:

Va dorim un Paste fericit, plin de lumina si iubire!

Dupa lungi si infierbantate dezbateri ale organizatorilor zelosi, anuntam cu surle si trambite tema eseului de care nu scapati in drumul spre SDV 2008.

Param pam paaaam:

Se practica brandingul de tara in Romania?

Nu iti cerem mii de cuvinte sau zeci de pagini. Propunerea noastra ar fi sa te incadrezi intre 1 si 3 pagini, iar la interviu sa ne povestesti mai multe.

Ce vrem de la tine?

Viziunea ta, documentata, argumentata si cat mai clara, despre brandingul romanesc de tara. Daca se practica, atunci care e nivelul calitativ la care ajunge sau daca lipseste, care ar fi cauzele pe care le identifici si solutiile pe care le propui.

Arata-ne ca esti interesat de domeniu pentru a avea ocazia sa afli si sa faci mai multe. Pune-ti ideile in ordine, slefuieste-le si convinge-ne ca vrei sa fii alaturi de noi pe „bancile” insorite ale SDV-ului!

De ce altceva si nu ce avem aici? Analizez in prima instanta lasitatea oamenilor de a pleca. Stai! Poate ca nu e vorba de asa ceva. Poate ca e doar lipsa de adaptabilitate. Daca nu poti sa faci ce iti propui intr-un loc, si incerci si nu te lasi si faci tot posibilul, pleci in alt loc. E si normal. Ne sta in fire. In preistorie, de fiecare data cand ne luptam cu „elefantii” sau cu frigul si nu reuseam sa iesim invingatori, plecam. De ce sunt atat de putini oameni care traiesc la munte? Pentru ca e mai usor la campie.

Romania sau nicaieri.

De ce sa plec? Pentru ce bogatii sa ma duc in Franta sau Australia? Nu-mi trebuie bani. E o prostie sa te gandesti ca nu poti manca o supa de 5 lei. Se mananca foarte bine la Moxa la cantina. De ce sa te duci la LA MAMA? Pentru ce e mai buna ciorba de vacuta acolo? Pentru ca o mananci cu muzica? Asculti la telefon. Daca nu ai telefon performant imprumuti unul de la cineva. Daca tot trebuie sa manaci cu muzica. Si nu orice muzica. Doar dintre cei 3 artisti preferati…

Trecem granita. Copaci necunoscuti. Poate mare. Poate o campie seaca cu un rau. Poate munti in spate, poate o zare in fata. Cel mai problabil la un apus. Nicaieri ca primul apus vazut in Roman, judetul Neamt.

Nicaieri amintiri ca acolo. Nicaieri ca aici. Nicaieri un camin nu-mi va spune atat de mult cum imi spune caramida asta mare.

Strazile acolo nu imi vor fi cunoscute. Nu voi mai merge pe Calea Victoriei. Voi merge pe 1st Avenue. Va dati seama cat de lipsa de imaginatie trebuie sa fie ca sa pui nume la strada … Bulevardul numarul 1. Mambo No5.

Ce oameni imi da mie Germania? De ce sa ma duc acolo? Eu sunt pudic de felul meu. Nu-mi place sa-mi etalez pectoralii prin discoteci. De ce sa beau cu tineretul? Nu-mi place sa beau.

Nu sunt simandicos. Mi-ar placea sa stau 2 luni in Paris sa ma plimb peste tot. Ca tot omu’. Dar cu ce tupeu ma duc acolo?! Sunt oameni aici care au nevoie de mine. Eu sunt pamantul pe care cresc florile. E datoria mea sa fiu stabil si sa nu fac miscari bruste.

Cat verde pe geam. A venit primavara. Sa spunem lumii ca e primavara la noi.

Alex

Ce se alege din “specificul romanesc” in momentul in care, vrea-nu vrea, da nas in nas cu publicitatea. O critica dura, dar indreptatita a publicitatii care promoveaza “romanismul”, de la metropotam.ro.

Cititi si reactionati.

Contraexemple anyone?

“De pe varful mintii” (ca sa nu o dau in englezismul “just off the top of my head”, ca deja mi-a scapat un “anyone” mai sus), ma gandesc la o reclama care urmareste specificul romanesc si dupa atata alergatura il si prinde, cred eu.

Danone - 10 ani (primeste nota de trecere si coronita pentru coloana sonora)

Onuk

A venit momentul sa aruncam o privire in curtile mai mult sau mai putin vecine, sa vedem ce fac alte tari cu brandurile lor nationale.

Poate cel mai la indemana exemplu este tara spre care Romania a privit de multe ori cu ochii umezi si gura usor cascata: Franta. Dorinta de a imita cultura franceza s-a desfasurat preponderent in perioada interbelica, vreme in care Bucurestiul nostru, mult diferit, era numit Micul Paris, datorita aerului boem, al cafenelelor si al arhitecturii.

Ei, bine…daca Bucurestiul a ramas la stadiu de imitatie, care s-a degradat cu timpul, Parisul si Franta in general au reusit sa cladeasca un brand puternic si foarte complex. Lasand la o parte varietatea de imagini care ne apar in fata ochilor cand spunem cuvantul magic, “Franta”, hai sa incercam sa identificam cateva elemente care deosebesc aceasta tara de oricare alta de pe glob.

1. Locuri faimoase:

• Paris - oriunde ai privi -
• Castelele de pe Valea Loirei
• Coasta de Azur
• Cannes

Fiecare dintre regiunile Frantei are propriul farmec, atractii turistice unice, sau care lasa sa se inteleaga ca ar fi unice. Cum s-au promovat aceste regiuni, cum s-au transformat din locuri oarecare in destinatii turistice de prima mana?

2. Personaje la fel de faimoase

• Napoleon Bonaparte
• Louis XIV
• Maximilien Robespierre
• Charles de Gaulle
• Victor Hugo
• La Fontaine

Acestea sunt doar cateva dintre figurile cheie din istoria Frantei. Sunt nume care rasuna oriunde pe glob, iar originea lor este cat se poate de evidenta. Francezii au refuzat sa fie modesti. Nu s-au sfiit sa promoveze oamenii valorosi pe care pamantul francez i-a dat de-a lungul istoriei.

3. Simboluri franceze

• Turnul Eiffel
• Branza mucegaita
• Vinul
• “Croissante” si “baguette”
• Mimii de pe strazile Parisului

Acestea sunt doar cateva dintre elementele cele mai cunoscute, devenite deja cliseuri, pe care brandul frantuzesc le comunica si de care profita pentru a atrage atentia turistilor. Sa fim sinceri pentru cateva momente: nu e vorba de inventii geniale, care au schimbat lumea. Pentru a construi un brand de tara, e nevoie de mesaje simple si clare, cat mai memorabile. Mai mult, cu cat pui accentul pe elemente mai stranii si mai excentrice, cu atat ai mai multe sanse ca acestea sa fie retinute.

Insa pana unde merge compromisul? Cum echilibrezi balanta intre comercial si realitate?

E adevarat, Turnul Eiffel este o constructie unica pe Glob. Insa privit la rece este doar o mare constructie din metal, care ofera o priveliste frumoasa. Ceea ce a venit dupa turnul propriu-zis, mai exact orice fel de produs personalizat, de la tricouri si carti postale pana la sticle de coniac, globuri de Craciun si lenjerie intima, toate acestea tin de un simt al afacerii. Francezii au simtit ca Turnul Eiffel are potential simbolic si turistic. Si au profitat. In ce masura rezultatul se transforma in kitsch, aceasta este o alta discutie…

Cine poate nega ca brandul de tara al francezilor exista? Cine poate afirma ca nu este un brand puternic?v Astept critici si demontari ale argumentelor. Astept dovezi ca exista macar trei persoane care nu sunt organizatori, dar au urmarit acest blog.

Onuk.